Ordonanța de plată - unealtă pentru recuperare creanțe

Ce este o ordonanta de plata?

Ordonanta de plata este reglementata de art. 1014-1025 Noul Cod de Procedura civila si este o procedura speciala de recuperare creante certe, lichide si exigibile constand in obligatii de plata a unor sume de bani care rezulta dintr-un contract civil, inclusiv din cele incheiate intre un profesionist si o autoritate contractanta, constatat printr-un inscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui inscris, insusit de parti prin semnatura sau alt mod admis de parti, astfel cum este reglementat de art. 1014 NCPc.

De ce avem nevoie de ordonanta de plata in procedura de recuperare creante?

Asadar, prin intermediul ordonantei de plata s-a urmarit facilitarea procedurii de recuperare creante, care se poate dovedi una costisitoare si ingreunata daca s-ar apela la procedura de drept comun. Mai mult de atat, ordonanta de plata inlocuieste doua proceduri speciale reglementate anterior de O.G. nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plata pentru recuperari creante, respectiv O.U.G. nr. 119/2007 privind masurile pentru combaterea intarzierii executarii obligatiilor de plata rezultate din contracte intre profesionisti. Actualmente, ordonanta de plata incorporeaza trasaturi ale vechilor proceduri speciale.

Cine poate formula o cerere privind ordonanta de plata?

Sub aspectul conditiilor de admisibilitate a cererii privind ordonanta de plata, trebuie subliniat faptul ca, cel care formuleaza o astfel de cerere trebuie sa indeplineasca, mai intai, toate conditiile generale de exercitare a unei actiuni civile, anume: capacitatea procesuala, calitate procesuala, formularea unei pretentii si justificarea unui interes, astfel cum prevede art. 32 NCPc. Intrucat este o modalitate speciala de recuperare creante, aceasta trebuie sa mai respecte si o serie de conditii specifice, anume:

  1. In primul rand, ordonanta de plata presupune parcurgerea unei proceduri prealabile, constand in comunicarea debitorului de catre creditor a unei somatii prin care i se pune in vedere sa plateasca suma datorata in termen de 15 zile. Neindeplinirea acestei proceduri de catre creditor atrage inadmisibilitatea cererii privind ordonanta de plata formulata in instanta, intrucat, conform art. 193 NCPc, ori de cate ori este prevazuta efectuarea unei proceduri prealabile, aceasta trebuie parcursa, instanta putand fi sesizata numai dupa indeplinirea ei. 
  2. Ordonanta de plata este un mijloc de recuperare creante constand in sume de bani ce au drept izvor un contract civil, statut, regulament sau alt inscris insusit de parti prin semnatura sau alt mod admis de lege. Textul de lege prevede in mod expres ca sunt excluse de la sfera de aplicare a dispozitiilor privind ordonanta de plata creantele inscrise la masa credala in cadrul unei proceduri de insolventa [art. 1014, alin. (2) NCPc]. Pentru acestea din urma, exista o procedura speciala ca urmare a deschiderii procedurii de insolventa - recuperare creante in cadrul insolventei - ca si pentru alte categorii de creanta, cum ar fi creantele care isi au izovrul intr-un contract individual de munca.
  3. In al doilea rand, creanta ce se doreste a fi valorificata trebuie sa fie certa, lichida si exigibila, in conditiile lui art. 663 NCPc, si este certa atunci cand ”existenta ei neindoielnica rezulta din insusi titlul executoriu”[1]este lichida ”atunci cand obiectul este determinat sau cand titlul executoriu contine elemente care permite stabilirea lui”[2]respectiv este exigibila atunci cand ”obligatia debitorului este ajunsa la scadenta sau acesta este decazut din beneficiul termenului de plata[3]”.
  4. In al treilea rand, creanta ce face obiectul ordonantei de plata trebuie sa fie constatata printr-un inscris. In doctrina[4], s-a apreciat ca, dat fiind ca scopul procedurii ordonantei de plata este acela de a obtine un titlu executoriu, inscrisul constatator al creantei nu ar trebui sa fie prin el insusi titlu executoriu (cum este cazul, de exemplu, al contractului  de imprumut de consumatie reglementat de art. 2165 coroborat cu art. 2157 NCc), intrucat, intr-o asemenea ipoteza, nu s-ar mai justifica emiterea unei ordonante de plata.
  5. In ultimul rand, cererea privind ordonanta de plata trebuie sa cuprinda toate aspectele prescrise de art. 1017 NCPc, intre care: nume si prenume, domiciliu sau, dupa caz, sediul creditorului, nume si prenume, domiciliu sau, dupa caz, sediu al debitorului, respectiv alte date de identificare ale acestuia, daca sunt cunoscute de creditor, suma ce reprezinta obiectul creantei, temeiul de drept si de fapt al obligatiei de plata, perioada la care se refera, termenul in care trebuia efectuata plata, alte elemente necesare pentru determinarea datoriei, suma ce reprezinta dobanzile aferente sau alte despagubiri si semnatura creditorului.

Legiuitorul a dorit sa acorde partilor posibilitatea de a ajunge la o intelegere - recuperare creante pe cale amiabila - fara a mai fi necesara interventia unei instante de judecata. Daca, insa, partile nu ajung la o intelegere ca urmare a parcurgerii procedurii prealabile, in sensul ca debitorul nu plateste in termenul instituit de lege, atunci creditorul va anexa dovada parcurgerii procedurii prealabile cererii privind ordonanta de plata si o va depune impreuna cu aceasta din urma la instanta competenta pentru judecarea fondului cauzei in prima instanta - recuperare creante pe cale judiciara - conform art. 1016 NCPc coroborat cu art. 193 alin. (1).   

Odata ce au fost indeplinite aceste conditii, creditorul este indreptatit sa introduca in instanta o cerere privind ordonanta de plata pentru recuperare creante. Competenta materiala se va determina potrivit art. 94 pct. 1 lit. k), dupa valoarea creantei deduse judecatii, iar pentru competenta teritoriala va fi aplicabila regula generala prevazuta de art. 107 NCPc.

Ordonanta de plata poate fi utilizata cu succes in masura in care creditorul indeplineste conditiile cerute de lege pentru admisibilitatea ei, insa creditorul trebuie sa puna in balanta interesele sale cu avantajele pe care le ofera procedura ordonantei de plata pentru recuperari creante. Creditorul poate fi incurajat sa apeleze la procedura ordonantei de plata pentru motive de durata, dat fiind ca ordonanta de plata poate fi emisa in termen de 45 de zile, in masura in care ea nu este contestata de debitor, conform art. 1023 NCPc.

In aceeasi masura, odata emisa, ordonanta este executorie, chiar daca este atacata cu cerere in anulare si are autoritate de lucru judecat provizorie pana la solutionarea cererii de anulare, ea devenind definitiva ca urmare a neintroducerii sau respingerii cererii de anulare, astfel cum este reglementat de art. 1025 NCPc. In caz de contestare a creantei, insa, daca apararile de fond formulate de debitor presupun administrarea de noi probe, altele decat cele care se afla la dosar, atunci cererea creditorului va fi respinsa de instanta prin incheiere, acesta din urma avand posibilitatea formularii pe cale separata o cerere de chemare in judecata potrivit dreptului comun (art. 1021 NCPc).  

 

......................................................................................................................

 

[1] Art. 663 alin. (2) Noul Cod de procedură civilă și Legea de punere în aplicare, 2016

[2] Art. 663 alin. (3) Noul Cod de procedură civilă și Legea de punere în aplicare, 2016

[3] Art. 663 alin. (4) Noul Cod de procedură civilă și Legea de punere în aplicare, 2016

[4] Drept procesual civil, Ed. a 3-a, Editura Hamangiu, Gabriel Boroi, Mirela Stancu, pag. 869 

Autor

Alexandru Sandu

CEO
SUNA ACUM